Refugiati si azilanti

De la Romania Wiki
Salt la: navigare, căutare

European Institute of Romania (2004), Constantin D.L., Vasile V., Preda D., Nicolescu L., Study no. 5, "'The migration phenomenon from the perspective of Romania’s accession to the European Union'" (pag 42, 44, 45)

"An important support for shelter and immigrants' integration is provided by UNHCR, consisting in financing the activity of the Romanian National Council for Refugees and the Romanian Forum for Refugees and Migrants, which are non-governmental organizations with remarkable results in the administration of the centers for reception of refugees and asylum seekers (together with ONR), in legal counseling, in training and integration programmes, in qualification and Romanian language learning programmes, in offering medical assistance, etc. The best practices identified in this field refer to the activities related to providing material and educational support, as well as the activities focusing on psychological and social support (communication with the assisted people, moral and emotional support, cultural orientation

The organizations dealing with the refugees’ rights often notice that there is a subtle rejection of foreigners, shown not only by ordinary people but also by civil servants who deal with the problems of asylum seekers and refugees. They have encountered situations when one does not make the difference between a refugee, an immigrant and a trafficker, or between the persons who migrated for economic reasons and those who were forced to emigrate as a result of certain dramatic events or persecutions within their own country (Lăzăroiu, 2003)."


Simina O.,(2002) 'Romania – Source Country and Transit Country for International Migration (pag 20) Link: http://www.wider.unu.edu/conference/conference-2002-3/conference%20papers/simina.pdf

"Most of immigrants come to Romania in groups. They meet in Turkey or in one of the former URSS and they arranged to travel together. Most of them are relatives of others. Some of immigrants are educated people and could speak a foreign language, usually English."


World Refugees Survey (2003), Romania (pag 212) Link: http://www.refugees.org/data/wrs/03/country_reports/EU4RomaniaToSlovenia.pdf

"Assistance and Accommodation: Asylum seekers unable to provide for themselves may be accommodated in one of three refugee reception centers in Bucharest, which have a combined capacity of over 700 persons. According to UNHCR, the cash given asylum seekers in reception centers— the equivalent of about $0.50 per person per day—is not enough for food and other basics. Asylum seekers unable to stay in reception centers often cannot afford to pay for private housing with their allowance of the equivalent of $0.30 per person per day. UNHCR supplements government medical care and other services for asylum seekers through a local nongovernmental organization (NGO). The government stated that it would open two additional reception facilities at the end of 2003. Vulnerable refugees, such as separated children, single mothers, and families with many children, may continue to stay in reception centers. Other refugees are only eligible for an integration loan set at the equivalent of the minimum wage for nine months, and permission to work. The government reported that 80 refugees received loans during the year. New legislation passed in late 2001 promised to extend public assistance to a year, and to entitle refugees to state-funded employment services, language classes, vocational training, and unemployment benefits. However, UNHCR reported that the law was not implemented. According to UNHCR, loans were often delayed for several months, creating hardship for refugees. As a result, refugees continued to be dependent on integration services provided by UNHCR through NGOs during the year."


Politica imigratiei in Romania, in contextul european Link: http://www.ces.ro/romana/politica_imigratiei.html

"Regimul refugiatilor este reglementat in concordanta cu rezolutiile 90/627/CEE si 95/1110/CE. Astfel, pe teritoriul Romaniei, statutul de refugiat se poate acorda la cerere strainului care dovedeste ca, datorita unei temeri bine intemeiate de a fi persecutat pe considerente de rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un anumit grup social sau opinie politica, se afla in afara tarii sale de origine si care nu poate primi sau, datorita acestei temeri, nu doreste protectia acestei tari." Refugiatii recunoscuti au dreptul, timp de 9 luni, sa primesca ajutor financiar de la stat. In plus, refugiatii cu o situatie mai grea (batrani, minori neinsotiti, femei singure sau cu copii, familii cu multi copii) beneficiaza, pe langa cazare, si de un ajutor financiar suplimentar.

Refugiatii recunoscuti se bucura de aceleasi drepturi ca si cetatenii romani, inclusiv dreptul la munca, cu exceptia drepturilor politice si a obligatiei de a efectua serviciul militar. Un Program mational pentru integrarea refugiatilor este implementat in cooperare cu Inaltul Comisariat pentru Refugiati si ONG-urile specializate in acest domeniu. Exista programe pentru invatarea limbii romane, pentru invatarea unei profesii, consiliere pentru gasirea unui loc de munca sau a unei locuinte. De la buget, sunt alocate fonduri pentru activitatile desfasurate de catre ONG-uri in domeniul facilitarii integrarii sociale a refugiatilor recunoscuti. n anul 2001 a a fost aprobat un Program special pentru integrarea socioprofesionala a strainilor care au dobandit statutul de refugiat in Romania. Includerea refugiatilor in programul de integrare socioprofesionala se face la cererea expresa a acestora. Integrarea socioprofesionala presupune adoptarea unor masuri ce vizeaza:

   a) acomodarea culturala;
   b) invatarea limbii romane;
   c) accesul la sistemul national de invatamant din Romania;
   d) accesul la sistemul de asigurari sociale de sanatate;
   e) accesul liber pe piata fortei de munca si la sistemul de asigurari sociale;
   f) dreptul de cazare."


'European Parliament''' (1999): 'Migration and asylum in Central and Eastern Europe - Romania, Asylum' Link: http://www.europarl.eu.int/workingpapers/libe/104/romania_en.htm


Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturalã - Chiriac M., Robotin M., „'Necunoscuţii de lângă noi. Rezidenţi, refugiaţi, solicitanţi de azil, migranţi ilegali în România 2006

"Refugiatii sunt cetãteni strãini care din cauza persecutiei pe motive de rasã, religie, nationalitate, opinie politicã, apartenentã la un grup social, persecutie suferitã în tara de origine, se aflã într-o altã tarã care le-a oferit protectie. Refugiatul este o persoanã care urmãreste pãrãsirea tãrii mamã pentru a scãpa de un tip de persecutie, fie ea bazatã pe convingerile sau apartenenta politicã sau la un grup social, pe credintele religioase sau pe apartenenþa etnicã, rasialã sau nationalã. Un alt termen asociat refugiatului este cel de azilant, practica de a accepta astfel de persoane se numeste acordarea de azil politic. Unele instrumente regionale includ în aceastã categorie de refugiat si acele persoane care fug din zonele cuprinse de conflicte armate. Si în cazul refugiatilor migratia poate fi temporarã, legatã de necesitatea adãpostirii pentru o perioadã, pânã la dispariþia factorului care a cauzat refugierea (în special atunci când este vorba de conflicte armate sau calamitãti naturale) sau permanentã (în special în cazurile de persecutie). Îmbunãtãtirea practicilor de protectie a refugiatilor: România a reusit sã rezolve în mare chestiunea reglementãrii procedurii de azil si a drepturilor de care se bucurã solicitantii de azil, refugiatii si persoanele care au primit protectie umanitarã conditionatã. Trebuiesc însã dezvoltate în continuare forme specializate de asistenþã din partea autoritãtilor pentru integrarea în societate a strãinilor care au primit protectie în România. Aceasta înseamnã derularea concretã a unor programe de pregãtire profesionalã si sprijin concret pentru gãsirea unui loc de muncã, a unei locuinþe etc, dar si cursuri de pregãtire a functionarilor publici privind comunicarea interculturalã. Gãsirea unor modalitãþi eficiente de echivalare a calificãrilor refugiaþilor: Mulþi dintre acestia nu au documente doveditoare ale abilitãtilor profesionale si de aceea sunt constrânsi adesea sã presteze doar munci necalificate. Oficiul Naþional pentru Refugiati a propus instituirea unui test practic care sã constituie o garantie profesionalã, dar initiativa a fost respinsã de cãtre Ministerul Educatiei. Scurtarea timpului necesar obþinerii cetãteniei: Refugiatii ar trebui în mod normal sã aibã alt statut decât restul strãinilor în ceea ce priveste dreptul de a obtine cetãtenia românã si asta datoritã situatiei lor speciale. În acest moment refugiatii trebuie sã astepte tot opt ani (sau cinci în cazul cãsãtoriei cu un cetãþean român). Autoritãþile competente au încercat sã promoveze si aceastã initiativã, fãrã succes însã pânã în momentul de fatã. Statisticile aratã cã în ultimii 15 ani, numai circa 20 de refugiati au reusit sã obþinã cetãtenia românã. Prevederile articolului 34 din Conventia de la Geneva privind statutul refugiatilor spun cã „statele contractante vor facilita, pe cât posibil, asimilarea si naturalizarea refugiatilor. Ele se vor strãdui, în special, sã accelereze procedura de naturalizare si de reducere, pe cât posibil, a taxelor si costurilor acestei proceduri”. În România încã existã mai multe dificultãti din aceastã perspectivã. Trebuiesc elaborate procedurile de stabilire a domiciliului în România pentru persoanele cu protectie umanitarã conditionatã (aceastã problemã va fi totusi foarte probabil remediatã prin noua Lege a azilului, care va intra în vigoare în 2006. Pe de altã parte trebuie stabilitã o metodologie de examinare a solicitanþilor si garantarea practicã a posibilitãtii asistãrii de un avocat sau mandatar în timpul interviului cu Comisia pentru cetãtenie. Informarea si sensibilizarea populatiei fatã de problemele reale ale refugiaþilor: Chiar dacã în ultimii ani au fost declansate mai multe campanii publice de informare a cetãþenilor români despre situatia refugiatilor si a solicitantilor de azil, problemele acestora continuã sã rãmânã o necunoscutã pentru majoritatea publicului. De asemenea, multi români au o atitudine de retinere sau chiar respingere fatã de strãini, acest lucru fiind cauzat întâi de toate de necunoastere."


Consiliul National Roman pentru Refugiati Link: http://www.cnrr.ro/CNRR_Projects_ro.htm


Mircea Radu, Sorin Cace; Social inclusion of Refugees in Romania, pp. (193-199), în Roşca, I., Gh.; Teodorescu, A.; Ciobanu, O.; Cozărescu, M., Cace, C.; (coord.), The Context of Romania’s integration in European Union, Editura ASE, Bucureşti, 2006, 374 pg., ISBN: 10 978-973- 594-800-1, ISBN 13 978-973-594-800-9


Hotararea de Guvern nr. 150 din 03.februarie.2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului National pentru Refugiati Cap 3, Art 10 (1)

"11. Oficiul asigura cazarea, asistenta materiala necesara pentru intretinere si igiena si suporta cheltuielile pentru asistenta medicala primara si spitaliceasca de urgenta a solicitantilor statutului de refugiat si cazarea refugiatilor in conditiile stabilite de lege."

"29. Oficiul coordoneaza, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea sociala a strainilor care au dobandit o forma de protectie in Romania, activitatea institutiilor statului, a autoritatilor administratiei publice locale si a organizatiilor neguvernamentale implicate in integrarea strainilor care au dobandit o forma de protectie in Romania."

Link: http://sas.mmssf.ro/compendiumLegislativ.php?id=321


Dragomir S., "Soarta refugiaţilor din România"

Link: http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/04/060419_refugiat_romania.shtml


Ordonanţă nr. 44/2004 din 29/01/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 93 din 31/01/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România

"SECŢIUNEA a 2-a

Accesul la asistenţă medicală, la sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi la sistemul naţional de asistenţă socială

Art. 7. - Străinii care au dobândit o formă de protecţie în România au acces la asistenţă medicală în aceleaşi condiţii stabilite de lege pentru cetăţenii români. Art. 8. - Străinii care au dobândit o formă de protecţie în România au acces la sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi la sistemul naţional de asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români."


Oficiul national pentru refugiati Link: http://www.kinecto.ro/customers/UNHCR/iulie_2004/ro/onr.html

"Statutul azilantilor din Romania" Link: http://injustitie.nervure.com/Numer/2002/10/azil1.htm


Serviciul Iezuitilor pentru refugiati din Romania Raport 2003 - Proiect de suport psiho-social pentru refugiatii si migrantii aflati in Romania


Dragoi V., Radu M., "Integrarea refugiatilor in societatea romaneasca - ghid adresat functionarilor publici, Ed. Ministerului Administratiei si Internelor, 2005 ":

Cap. VII - Accesul la asistenta medicala

Cap. VIII - Accesul la asistenta sociala


Romania opens first emergency refugee center in Europe

Link: http://www.bucharestherald.com/dailyevents/41-dailyevents/2361-romania-a-inaugurat-primul-centru-de-refugiati-de-urgenta-din-europa-

Unelte personale