2. Starea de sanatate a migrantilor si minoritatilor
From Romania Wiki
STUDIUL SÃNÃTÃTII REPRODUCERII ROMÂNIA 1999 cu date referitoare la etnia maghiara si roma: pag. 21, 22, 35, 37, 67, 68, 72, 73, 77, 79, 83, 87, 89, 90, 92, 97, 101, 103, 104, 106, 111, 112, 118, 146, 147, 151, 152, 170, 213, 216, 217, 230, 231, 232, 233, 237, 258, 259, 260, 261, 266, 267, 274, 277, 281, 283, 287, 300, 301, 349, 350, 359, 360, 365, 413, 416, 418, 420, 424.
STUDIUL SÃNÃTÃTII REPRODUCERII ROMÂNIA 2004 cu date referitoare la etnia maghiara si roma: pag 35, 36, 51, 52, 58, 59, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 74, 76, 80, 82, 87, 88, 100, 101, 104, 106, 107, 108, 110, 112, 115, 116.
Link: http://siteresources.worldbank.org/INTROMANIAINROMANIAN/Resources/Studiu.pdf
Reteaua Nationala a Romilor (2002):
Fundatia Wassdas:
"Proiect 1998 - 1999: Ameliorarea accesului la servicii medicale primare în comunitatile Iris si Pata-Rât, interventie medicala directa - prin personal de specialitate (medic si asistent medical).
Proiect 1999 -2000: Interventie de ameliorare a asistentei medicale primare în comunitatilor Iris, Coastei, si Pata-Rât. Acordare de asistenta medicala direct în comunitati, în cazurile când accesul a sistemul sanitar nu este posibil. Supravegherea bolnavilor cronici, asistenta pentru mama si copil; educatie pentru sanatate si contraceptiva. Proiectul este realizat de personal cu pregatire de specialitate.
Proiect 2000 - 20001: - Proiect de asistenta medicala primara a populatiei de romi din comunitatile Coastei si Pata Rât. Acest proiect este finantat de catre Uniunea Europeana pe o perioada de 9 luni cele doua comunitati vor beneficia de asistenta medicala gratuita, cu accent pe depistarea bolnavilor cu TBC si reducerea numarului de sarcini nedorite în rândul femeilor din aceste comunitati. - Pentru o comunitate sanatoasa - acset proiect este o campanie publica de sensibilizare, informare si constientizare a opiniei publice si în special a comunitatii de romi asupra sanatatii reproducerii în general.
MSF a desfasurat în trei judete din Transilvania un proiect de interventie medico-sociala în favoarea unor comunitati defavorizate de rromi, în perioada 1991 - 1997."
Politica imigratiei in Romania, in contextul european
Link: http://www.ces.ro/romana/politica_imigratiei.html
"Organizatia Internationala pentru Migratie este o organizatie neguvernamentala care ajuta migrantii, guvernele si societatea civila prin diferite programe si operatiuni printre care: programe medicale si de sanatate publica pentru migranti integrarea eficienta a migrantilor in tarile de destinatie."
Institutul pentru o Societate Deschisa - 'Programul de monitorizare a accesului UE. Drepturile minortatilor in Romania (minoritatea romilor)'- Raportul pe anul 2000
"Asistenta sanitara
Desi legile existente în domeniul sãnãtãtii publice si a serviciilor sociale si a politicilor publice în domeniul securitãtii sociale par a fi neutre fatã de romi, douã aspecte trebuie luate în considerare.
Mai întâi, un mare numãr de romi nu au în practicã acces la îngrijire medicalã. Romii aflati în somaj o lungã perioadã de timp nu sunt eligibili pentru asigurare medicalã întrucât nu beneficiaza de asistentã socialã. Ministerul Român al Sãnãtãtii aratã cã 30% din romii din România nu sunt înregistrati ca având un doctor de familie "întrucât, neposedând documente de identitate, doctorii sunt reticenti sã aibã pacienti romi iar o parte a pacientilor romi nu sunt interesati sã se înregistreze. Cei care care sunt înregistrati evitã la rândul lor, deseori, vizitarea doctorului datoritã lipsei de încredere si teama de a fi ignorati sau ridiculizati.
În al doilea rând, politicile publice privind protectia socialã si îngrijirea sãnãtãtii nu pleacã de la evaluarea nevoilor specifice si interesele comunitãtii romilor. De exemplu, alocatia pentru copii este acordatã conform unui sistem de "asistentã familiarã pe bazã de nevoi"; în loc ca aceasta sã creascã proportional cu dimensiunea familiei, alocatia pentru copii creste pentru primii trei copii si rãmâne stabilã pentru familiile cu mai mult de trei copii. Întrucât un numãr disproportionat de mare de familii cu mai mult de trei copii sunt roma, aceastã politicã poate fi consideratã "un caz prima facie cu impact separat". O altã reglementare, interzicând alocarea asistentei de maternitate sau alocarea asistentei la copiii sub vârsta de doi ani pentru mamele somere constituie o altã discriminare insidioasã împotriva romilor, având în vedere rata mare a somajului la romi; raportul pe anul 2000 al Avocatului poporului citeazã dintr-un studiu al Institutului pentru Calitatea Vietii arãtând cã desi 51,02% din populatia roma are vârsta de muncã, numai 16,55% lucreazã: o ratã de angajare de numai 32,64%.
Un studiu UNICEF din 1998 a gãsit cã prejudecãtile rasiale sunt "deseori manifestate insidios în serviciile de îngrijire medicalã si nu sunt recunoscute ca atare" iar personalul medical practicã o "sociologie discriminatorie" în sensul cã "nu îi primeste pozitiv pe romi". Sunt frecvente rapoarte despre doctori de familie care refuza sã îi trateze pe romi chiar dacã acestia au asigurare medicalã. Neacordarea ajutorului de sãnãtate afecteazã uneori întreaga populatie roma apartinând unui sat sau unei suburbii a unui oras."
Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturalã - Chiriac M., Robotin M., „'Necunoscuţii de lângă noi. Rezidenţi, refugiaţi, solicitanţi de azil, migranţi ilegali în România 2006'”
"Accesul la servicii de sãnãtate publicã se face în aceleasi conditii cu cetãtenii români pentru strãinii care, având domiciliul în România, contribuie la fondul asigurãrilor de stat. Cu referire la problema accesului la servicii medicale, prevederile din ordonanþa 44 nu sunt aplicate si interpretate corect în ceea ce priveste asigurãrile de sãnãtate, considerã expertii din domeniu. „Refugiatii care au dobândit statutul înainte de 2004 ar trebui sã aibã posibilitatea sã plãteascã asigurãri de sãnãtate începând cu 2004, ca sã nu se mai creeze confuzii legate de începutul efectuãrii plãtii acestor asigurãri. Din pãcate, însã, Casa de Asigurãri de Sãnãtate a Municipiului Bucuresti refuzã sã interpreteze aceastã prevedere în acest sens. Deciziile Curtii în cazurile pe care le-am sprijinit subliniazã aceastã solutie, nu cea a CAS. Acest lucru ridicã o mare problemã în momentul în care trebuie sã-si depunã actele pentru domiciliu, pentru cã trebuie sã facã dovada asigurãrilor de sãnãtate. Astfel, oamenii, în loc sã treacã printr-o procedurã contencioasã si sã astepte o jumãtate de an ca sã-si vadã problema reglementatã, preferã sã plãteascã cu trei ani în urmã, desi banii care li se încaseazã nu au nici o bazã legalã”, ne-a declarat un reprezentant al unei organizaþii ce se ocupã de drepturile refugiatilor." Anii 1997-2000 aduc în România numerosi refugiati irakieni si palestinieni. Se înregistreazã sute de cereri de azil. Multi dintre solicitanti primesc statutul de refugiat. Totusi, acestia nu rãmân în România, ci, atrasi de posibilitãti mai mari în Occident, aleg sã pãrãseascã România dupã mai puþin de un an de sedere. Unii dintre solicitantii de azil nici nu mai asteaptã o rezolutie a statului român în cazul lor si pãrãsesc ilegal România. Dupã 2002 numãrul cererilor de azil se reduce foarte mult.
Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturalã: Diseminarea experienţelor privind proiectele realizate în sprijinul comunităţilor de romi în perioada 1990 – 2000 Link: http://www.edrc.ro/projects.jsp?program_id=3&project_id=10
Capitolul 7 - Sanatate Link: http://www.edrc.ro/romaproject/
Center for Documentation and Information on Minorities in Europe - Southeast Europe (CEDIME-SE)
Minorities in Southeast Europe - Roma of Romania (2001) Link: http://www.edrc.ro/resurse/rapoarte/Roma_of_Romania.pdf
"Some Roma are excluded from public health care by virtue of the fact that they lack birth certificates, identification cards, or other official proofs of registered residence. The Romanian daily Ziua reported on September 7, 1999 that Roma without either the means to pay for health services directly or proof of state medical insurance had been banned from the Iaşi County Hospital. State health services are provided for all citizens who are employed and pay social security benefits, and for those who are officially registered with the State as unemployed. Apparently, many Roma in the area are not registered with the government and therefore, in the eyes of the local Fund for Social Security and Health, were not eligible for state health care (Max van der Stoel, 2000: 122).
Often times, Roma women are unaware of the need to modify their lifestyle during pregnancy, including in terms of food, vitamin intake, physical effort and work. This was shown in a joint UNICEF/Rromani CRISS local primary health care project in Balta Arsa, Romania. Roma women are less likely than others to seek prenatal and antenatal care; a trend that is influenced by factors affecting access to health care generally, such as the lack of funds or mistrust of non-Roma medical institutions, as outlined above. In addition, women may not prioritize their own need to seek medical care and support. Studies suggest that many Roma women do not conceive of their own health as being a significant factor in making decisions (Max van der Stoel, 2000: 124). Some of the envisaged health projects are underway (vaccination campaigns and information programs on public hygiene) and identity documents have been issued for about 3,150 ethnic Roma."
Sorin, Cace, Cristian Vlădescu The Health Status of Rroma Population and their access to health care services, Editura Expert, Bucureşti, 2004, 111 pg., ISBN 973-618-027-1
Butnaru N., "400.000 euro, din fonduri UE, pentru tigani"
Link: http://www.obiectivbr.ro/date/2005_01_24/Z_social.htm
World Bank - PROROMA project (2005): Roma communities social mapping (relevant slides: 14, 15)
Link: http://dumitru.sandu.googlepages.com/prezent%C4%83ripresentations
Zoltan D. Barany, The East European gypsies: regime change, marginality, and ethnopolitics - Part II: Social, Ills: Health problems, poverty, crime > Health and Reproduction (pp. 176)
Dediu I, Tigău M, Palaghianu L, Plopeanu D, Didilescu C. (2000) The clinico-epidemiological aspects of the tuberculosis incidence in the Gypsy population in the 4th and 5th districts of the city of Bucharest
Link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10916411
JP Mackenbach, AE Kunst, I Stirbu. Health status of migrants in Europe. Mortality WP.
Corina Chivu, Tuberculoza, inamicul public numarul unu, Management in Sanatate, Nr. 3, 2001, pp 23-26
Ministerul Sanatatii - Cabinetul Ministru: Ectoparazitoze
